Adevar sau provocare?

Azi am primit O.M.J. nr. 228/C/22.01.2020 privind criteriile pentru avansarea într-o funcție imediat superioară, la aceeași poziție din statul de organizare cu indicatiile  ca , in anumite situatii, angajatii pot fi avansati si de doua ori pe an in cadrul aceleasi pozitii din stat si ca urmeaza sa se aplice.

De curand sindicatelor le-a fost comunicat faptul ca decizia nr. 51/2019  privind salarizarea angajatilor la nivelul maxim al functiilor incadrate va fi pusa in aplicare, existand acordul Administratiei Nationale a Penitenciarelor si al Ministerului Justitiei.  Aceasta decizie pune in aplicare principiul ” pentru munca egala salariu egal”. O.M.J ul 228/ 22.01.2020 se vrea a fi un fel de instrument de recompensare graduala a angajatilor din penitenciare pentru timpul petrecut in slujba sistemului si implicarea in munca, un instrument pervers. E ca si cum banii care ti se datoreaza de drept pentru munca depusa iti sunt diminuati din start si si dupa o perioada de munca ti se da cate o marire tot din banii tai.

I.C.CJ. a stabilit ca angajatorii din Politie si penitenciare sunt obligati sa plateasca drepturile salariale la nivelul maxim si sa actualizeze drepturile salariale restante reprezentând diferența dintre cuantumul salariului funcției de bază existent și cuantumul funcției de bază stabilit la nivel maxim, conform primului petit, aplicat începând cu data de 9 aprilie 2015 (data intrării în vigoare a Legii nr. 71/2015);

Având în vedere calitatea reclamanților de polițiști – funcționari publici cu statut special -, ale căror funcții sunt asimilate din punct de vedere al salarizării, potrivit art. 22 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 96/2012, cu funcțiile polițiștilor din unitățile aparatului central al Ministerului Afacerilor Interne, instanța de trimitere a apreciat că aceștia se înscriu în ipoteza reglementată de art. 2 alin. (3) teza finală din Legea- cadru nr. 284/2010, dispoziții în legătură cu care Înalta Curte de Casație și Justiție nu a statuat prin deciziile nr. 23/2016 și nr. 54/2017.

Având în vedere calitatea reclamanților de polițiști – funcționari publici cu statut special -, ale căror funcții sunt asimilate din punct de vedere al salarizării, potrivit art. 22 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 96/2012, cu funcțiile polițiștilor din unitățile aparatului central al Ministerului Afacerilor Interne, instanța de trimitere a apreciat că aceștia se înscriu în ipoteza reglementată de art. 2 alin. (3) teza finală din Legea- cadru nr. 284/2010, dispoziții în legătură cu care Înalta Curte de Casație și Justiție nu a statuat prin deciziile nr. 23/2016 și nr. 54/2017.

Având în vedere calitatea de polițiști – funcționari publici cu statut special -, ale căror funcții sunt asimilate din punct de vedere al salarizării, potrivit art. 22 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 96/2012, cu funcțiile polițiștilor din unitățile aparatului central al Ministerului Afacerilor Interne, instanța de trimitere a apreciat că aceștia se înscriu în ipoteza reglementată de art. 2 alin. (3) teza finală din Legea- cadru nr. 284/2010, dispoziții în legătură cu care Înalta Curte de Casație și Justiție nu a statuat prin deciziile nr. 23/2016 și nr. 54/2017.

În continuare, Legea-cadru nr. 284/2010 se referă la toate aceste elemente ale sistemului de salarizare ori de câte ori legiuitorul a înțeles să aibă în vedere toate categoriile de personal, iar nu la o anumită categorie; este vorba despre art. 10 alin. (1), art. 11 alin. (1), art. 13 alin. (1). Aceeași modalitate de concepere a textelor este preluată și în anexele la Legea-cadru nr. 284/2010. Astfel, în privința funcționarilor publici, a căror salarizare este reglementată în anexa nr. I – Familia ocupațională de funcții bugetare „Administrație”, este utilizat termenul de „salariu de bază” – la cap. I lit. A – Salarizarea funcționarilor publici, d) – Funcții publice specifice de execuție, în notele 2 și 3, precum și în majoritatea reglementărilor de la cap. I lit. B – Reglementări specifice funcționarilor publici, în care sporurile se calculează în procente la salariul de bază, în anexa nr. VII – Familia ocupațională de funcții bugetare „Apărare, ordine publică și siguranță națională”, cap. II – Reglementări specifice personalului din instituțiile publice de apărare, ordine publică și siguranță națională, secțiunea 1 – Soldele personalului militar și salariile polițiștilor și funcționarilor publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare, legiuitorul folosește termenul de „salariu lunar”, salariu care se compune din „salariul funcției de bază”, indemnizații, compensații, sporuri, prime, premii și din alte drepturi salariale; potrivit art. 4 alin. (3), salariul funcției de bază este compus din salariul de funcție, salariul gradului profesional deținut, gradații și, după caz, salariul de comandă.

Concluzionand, in decizia 51/2019 I.C.C.J defineste elementele componente ale salariului , nivelul de baza, dar si statueaza modul in care angajatii trebuie sa fie incadrati in functii si anume la nivelul maxim al functiei.

Acum ceva timp A.N.P. parea dispusa sa aplice aceasta decizie in sistemul penitenciar, sau cel putin asa s-a comunicat sindicatelor din penitenciare, insa de curand s-a activat OMJ – ul privind avansarea la urmatoarea pozitie din stat, in cadrul aceleasi functii.

Ce ne scapa??

By Ionut

Lasă un răspuns